City life...

Din când în când îmi dau seama cât de mult iubesc oraşul ăsta. Da, indiferent de posturile anterioare, pentru că nu mă refer strict la oamenii care îl locuiesc. Azi mi-am adus iar aminte că îmi place să locuiesc aici şi nu m-aş muta în alt oraş din provincie. Îmi place că aici ai multe posibilităţi, sunt destule locuri unde să-ţi petreci timpul şi în definitiv sunt atâtea lucruri frumoase pe care mulţi nici nu le observă... Tot ce-i lipseşte Bucureştiului este o lume mai civilizată, atunci ar putea fi unul dintre oraşele foarte interesante ale Europei. Traficul ar mai fi o problemă... Dar poate măcar nu s-ar mai înjura toţi pe la trecerile de pietoni şi in intersecţii. Şi, cine ştie, poate s-ar mai respecta şi câteva reguli de bun simţ în mersul pe stradă...

Văd mereu diverse clădiri vechi, foarte frumoase la vremea lor, dar acum lăsate să putrezească până încep să crească pomi înăuntru, în loc să fie renovate în stilul în care au fost construite. Ei le dărâmă ca să facă iar monştrii lor de sticlă, care nu au nici o legătură cu mediul înconjurător şi strică imaginea oraşului... Înţeleg dacă ar fi fost un cartier special destinat blocurilor de birouri, dar nu trânteşti un monstru din ăsta între câteva monumente vechi, care îşi pierd apoi tot farmecul.
Nu pot să uit, într-o zi când mergeam pe stradă de la şcoală, trecând pe lângă Catedrala Sf Iosif, lângă care s-a construit un specimen din cele descrise mai sus, care o acoperă total, nişte turişti din alt oraş m-au întrebat unde este Catedrala... aflându-ne exact lângă ea. Şi când le-am spus că suntem chiar în faţa ei s-au mirat că este atât de mică! Nu mai are rost să comentez.

Sunt multe locuri care au farmecul lor, multe în care avem amintiri şi tot atât de multe în care am dori să ajungem... Eu cel puţin mă simt mult mai bine într-un loc pe care îl cunosc. Mergând pe acelaşi drum zilnic, uneori mai uiţi să priveşti în jur, ai în minte numai locul în care trebuie să ajungi... Şi în momentele în care mai ai ocazia să te plimbi fără să fii stresat de timp îţi dai seama că îţi place aici şi că nu vrei să pleci nicăieri. Sau cel puţin că dacă ai pleca ţi-ar fi dor de locurile cunoscute, chiar dacă ai veni din nou aici cu oameni necunoscuţi...

Şi uite că mai există şi ceva frumos pe aici. Trecutul... Că cei de acum nu ar fi în stare să facă un oraş aşa cum a fost făcut acum zeci / sute de ani. Pot doar să-l distrugă.