Frig, vânt, ploaie... Însă şcoala începe indiferent de vreme şi eu trebuia să fiu acolo indiferent de condiţii. Mi-am făcut apariţia pe la 8.40 în faţa liceului şi am aşteptat cu emoţie, sub umbrelă, să mai văd vreo persoană cunoscută... Şi am şi văzut.
Pe la 9 şi ceva au început să apară şi colegii mei (nu-mi vine să spun foştii colegi) şi am intrat înăuntru în hol, unde avea loc festivitatea. Multă lume... Şi în toată vânzoleala asta exista totuşi ceva familiar şi liniştitor. Părea că încă se mai poate întoarce timpul...
Încet încet însă îşi făcu simţită prezenţa şi sentimentul acela ciudat că de fapt şcoala nu mai începe pentru noi şi că aşa cum am venit o să şi plecăm. În clasa noastră se află acum altcineva şi pe nici o uşă nu stă scris "13 B". E senzaţia aceea că tot mergi şi nu-ţi găseşti locul. Aşa nu ne mai găseam noi locul ocupat acum de "boboci".
Nimic nu e mai clar decât că de acum înainte vom fi doar în vizită. Vom putea sta în hol pe canapele, vom putea cumpăra câte ceva de la bufet, vom putea umbla pe holuri şi vom putea sta de vorbă.
Însă nu vom mai putea păşi într-o clasă cu sentimentul că acolo e ceva al nostru. De fapt, ne dăm seama că nu a fost niciodată al nostru cu adevărat... Ceva a căpătat un aer uşor străin.
Eventual ne vom uita curioşi pe găurile aflate în uşile claselor şi vom vedea o înşiruire de imagini şi sunete care cândva a fost filmul în care şi noi ne-am jucat propria viaţă. Acum însă s-au schimbat actorii...
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu